Barajul Dragan

Aici, in mijlocul naturii, inconjurat de dealuri inalte si munti impaduriti, totul incetineste, nu ai parte de agitatia orasului, de zgomotele zilnice de claxoane sau tramvaie, de cladirile cenusii, ci doar de liniste, pace si peisaje foarte frumoase.

La 14 de km mai sus de localitatea Remeti se afla Barajul Dragan, considerat a fi unul dintre cele mai mari baraje din Romania. Zona in care se afla, cu greu poate fi descrisa in cuvinte. Crestele impadurite, saltele de muschi naturali, lacul, barajul, toate formeaza un tablou de-o frumusete aparte.

Barajul Dragan este o constructie din beton in arc de dubla curbura ce retine un volum de 112 milioane metri cubi de apa, avand o dubla utilitate, pe de o parte acumularea apei pentru uzina de la Remetiiar pe de alta parte retentie a viiturilor. Are o inaltime de 120 metri si o lungime de 424 metri. Sub apa, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Paraul Crucii.

Aici s-au refugiat foarte multi romani din toate satele cedate prin dictatul de la Viena in 1940. De aici treceau peste munte la Stana de Vale sau Budureasa sa-si aduca cele necesare traiului.  Aici era magazinul de la care, cei ce lucrau la exploatarea lemnului, isi faceau aprovizionarea saptamanala. Veneau cu mocanita, pe platforma vagoanelor, cumparau cele necesare, apoi, se imprastiau prin toti muntii pe la cabanele forestiere.

Barajul Lesu Ursului

Barajul Lesu

Asezat la 20 de km de la drumul E60 si 3 km de pensiunea Carpathia, lacul de acumulare Leşu este situat la o altitudine de 640 m, si a fost dat în folosinţă în anul 1973. Are o suprafaţă de 148 hectare şi un volumul de apă ce se poate reţine în spatele barajului de 28,3 milioane mc, care impreuna cu cascada Iadolina este zona protejata de lege. In portiunea din aval, de la lacul Lesu pana la varsarea in Crisul Repede, se intalnesc, si foarte multi pesti pe langa pastravi, si lipanul, mreana, cleanul.

Apa lacului alimentează hidrocentrala Leşu, care s-a dat în folosinţă cu patru ani mai târziu, în anul 1977. Coada Lacului, a devenit din ce în ce mai populată, astfel aici la inceputul anilor 90’ s-a format un adevărat sat de vacanţă. Drumul forestier care trece pe lângă lac ajunge până la Cabana Stâna de Vale. Astfel Lacul Leşu a devenit o poartă către Munţii Bihor-Vlădeasa.

O plimbare de-a lungul barajului reprezinta un bun prilej pentru a inspira aer curat, a admira cum apa a sculptat acesti munti, prilej de a te bucura de linistea care te inconjoara, sunetul apei si adierea vantului.

Barajul de la Bulz

Pe o lungime de 1 km barajul de acumularea de la  Bulz are functia de lac compesator, pentru uniformizarea debitelor ale salbelor de hidrocentrale Lesu Remeti si Munteni.

Centralele hidroelectrice elibereaza apa din lacurile de acumulare din amonte in decursul unei zile cu debite extrem de variabile intre 0 si 49 m cubi/s. Lacul Bulz are un volumul total de 0,538 mil.m³; si o suprafata 12,58 ha. Acest lac tampon, realizat la adapostul unui baraj de beton cu inaltimea de 17,00 m, permite regularizarea debitelor defluente, cu o uniformizare satisfacatoare pana la debite medii zilnice de cca 10 – 12 m³/s. In etapa urmatoare acumularea va deveni captare pentru prima hidrocentrala de pe cascada de hidrocentrale a Crisului Repede.

Cascada Iadolina

Cascada Iadolina este situata sub nivelul soselei pe partea stanga a drumului, la aproximativ 6 km de Coada Lacului Lesu. Ceva mai sus, tot din stanga apare din versant o alta cascada numita Valul Miresei.

Partea accesibila turistilor ofera o priveliste deosebita a caderii de apa, printre stancile imense rupte din munte. Valea Iadului realizeaza cascade si in continuare, sub cascada Iadolina, insa acestea se pot vedea in conditii de siguranta doar de sus de pe sosea.

Accesul la Cascada Iadolina se face pe drumul forestier Iadu si apoi pe o poteca, avand drept sprijin o coarda metalica prinsa de peretele de piatra. Frumoasa cadere de apa în mai multe trepte atrage anual mii de turisti.

Cascada Izvorul Minunilor

Izvorul Minunilor

Cascada Izvorul Minunilor se afla in statiunea montana Stana de Vale, localizata in judetul Bihor pe traseul Beius – Budureasa. Aici la circa 1100 de metri altitudine veti gasi amenajat frumos un izvor, care cade in trepte formand cateva mini cascade.

Legenda Izvorului Minunilor spune in mai toata zona masivului Vladeasa ca, in timpuri de mult apuse, cand ielele si inorogii, Fetii-Frumosi si Printesele legendare traiau aievea, cand lungimea se masura cu pasul, iar timpul dupa soare, pe teritoriul masivului cautau sa-si impuna suprematia doi imparati;  imparatul focului si imparatul ghetii. Vrajmasia dintre cei doi nu i-a cuprins si pe copiii lor, Printul Focului si Printesa Ghetii. Ba, din contra, acestia s-au indragostit si iubirea lor a condus la sacrificiu, apropierea printului de printesa a generat contopirea celor doua spirite altruiste si transformarea lor intr-un izvor de “apa vie”, de care s-au bucurat oamenii secole de-a randul. Aceasta legenda descopera o noua fata a Izvorului Minunilor, aceea a spiritului altruist al dragostei adevarate, sacrificatoare, care face sa uneasca oamenii si nu sa-i invrajbeasca. Il descopera ca fiind un izvor al dragostei, pornit din legenda prin contopirea focului si ghetii intrupate in print si printesa, o legenda la fel de vie ca apa izvorului din masivul Vladeasa.

Cascada Saritoarea Iedutului

saritoarea-iedutului

Din drumul de acces Stana de Vale – Coada Lacului Lesu, pe un perete de stanca apare indicator turistic, cerc albastru, spre cascada Saritoarea Iedutului. Traseul este prin padure, in urcare, cu o durata de 15 – 20 minute, destul de usor, chiar fara antrenament. Se urca pe poteca bine batatorita, si se urmareste marcajul.

Pentru a putea fi admirata in adevarata ei splendoare, trebuie sa coborati versantul. Ajunsi la locul de cadere al apei, zgomotul produs de cascada acopera orice sunet din apropierea dumneavostra. Un monument al naturii, ce creeaza o perdea alba, lunga de cativa zeci de metri in aprecierea ochiului, 10 metri in realitate.

Cascada Valul Miresii

valul-miresii

Se afla la o altitudine de 1000 m si are o inaltime de 30 m si 2 trepte. La baza treptei de sus exista o marmita adanca cu diametrul de 10 m, care asigura o dispersie a apei, ce seamana cu un voal de mireasa. De aici provine numele de Valul Miresei. Exista acces auto pana la cascada circa (25 km de la pensiunea Carpathia) care este vizitata atat vara cat si iarna de iubitorii sporturilor extreme, cand peretele stancos ingheata si creaza astfel un peisaj de basm.

 

Cascada Moara Dracului 

Cascada Moara Dracului este situată pe versantul vestic al munţilor Vlădeasa, în apropiere de Stâna de Vale şi Valea Drăganului. Având o înălţime de 25m, căderea de apă în două trepte este de o frumuseţe şi o sălbăticie deosebită. Cum ajungeţi la Cascada Moara Dracului pe traseu din Valea Drăganului: urmând drumul forestier de la coada lacului Drăgan (Floroiu) până la cantonul Ciripa. Până aici se  poate merge şi cu autoturismul.De aici se va urma fie marcajul cruce albastră ce vine de la Stâna de Vale şi merge spre Cascada Moara Dracului, fie marcajele triunghi roşu şi bandă galbenă ce duc spre Vârful Buteasa respectiv Piatra Tâlharului până la intersecţia acestora cu marcajul de cerc galben care duce la Cascada Moara Dracului. Ambele trasee de la cantonul Ciripa durează cam o oră şi jumătate.

Cascada Vadu Crisului

Cascada Vadu Crisului se afla in judetul Bihor, in defileul Suncuius – Vadu Crisului, pe cursul raului Crisul Repede aproape de intrarea in pestera Vadu Crisului. Inalta de 9 metrii impresioneaza prin prabusirea brusca a apei paraului ce iese din pestera in apele raului Crisul Repede. Este vizibila si din tren in apropierea haltei Pestera pe linia Oradea – Cluj Napoca.

 

Pestera Ursilor

A fost descoperita prin anii ’70 de catre un miner in urma unei dinamitari de stanca. Raul subteran si-a facut treaba cu prisosinta, sapand zeci de mii de ani in stanca forme care iti provoaca imaginatia si iti incanta ochiul. Suprafata pesterii este de circa 1.5 kilometri dar nu pot fi vizitate decat o parte din galeriile sale, restul fiind rezervate cercetarilor stiintifice ori inundate de cursul raului.Pot fi vizitate spectaculoasa galerie ‚Emil Racovita’, galeria ‚Ursilor’ si sala ‚Oaselor’ cu povestea lor trista, a ursilor prinsi in capcana pesterii, care de altfel i-au mai dat pesterii si denumirea de Pestera Oaselor… Te inveselesti insa in galeria ‚Lumanarilor’ si in sala ‚Spaghetelor’. Atentie, luati-va cu voi haine mai groase, pentru ca temperatura in pestera este de 9-10 grade chiar daca afara sunt 35 la umbra!

Pestera Ungurul Mare

Aflata intr-o frumoasa zona carstica care numara peste 100 de pesteri, printre care si Pestera Vantului (cea mai lunga pestera din tara), Pestera Batranului, Pestera de la Vadu Crisului si altele, Pestera Unguru Mare impresioneaza prin maretia spatiului subteran si prin incarcatura istorica data de locuirea ei din cele mai vechi timpuri. Cavitatea adaposteste un muzeu neconventional, care pune in valoare habitatul, obiceiurile si modul de trai ale oamenilor de pestera din epoca bronzului, conducand vizitatorul in lumi demult apuse.

Pestera Meziad

Pestera Meziad a luat nastere ca urmare a captarii subterane a doua paraie afluente Vaii Pesterii : Paraul Bradului, care a concurat la formarea sectorului aval al nivelului superior, incepand cu Galeria Prabusirilor, trecand prin Sala Liliecilor, Sala Turnurilor si Galeria Tulnicului si terminand cu Galeria Descendenta, si Pararul Gropilor, pe seama caruia trebuie pusa geneza intregului sector amonte al cavitatii, de la “Posta” si Galeria Ponorului si pana la Sala Liliecilor; aceasta din urma apare, deci, ca un punct de confluenta subterana.

Pestera Meziad este cuprinsa si in doua trasee turistice, ambele marcate cu triunghi albastru. Primul, in lungime de 9 km, porneste de la motelul ,,Lesu”, din Valea Iadului, situat la 24 km de Bucea (DN 1), si razbate direct la Pestera Meziad pe la obarsia Vaii Pesterii. Cel de al doilea, insumand 22,5 km, pleaca de la statiunea Stana de Vale si, avand ca punct culminant Piatra Tisei (l 057 m), coboara in cele din urma la Cabana Meziad. Datorita ingustimii Vaii Pesterii, posibilitatile de popas indelungat sunt limitate.

Peştera cu Apă de la Bulz

pestera-cu-apa-bulz

Pestera se deschide la o altitudine de 336 m, in malul stang al Vaii Iadului (afluent al Crisului Repede), la picioarele unui versant abrupt care domina peisajul cu cei peste 200 m inaltime ai sai in zona comunei Bulz. Zona accesibila a pesterii este reprezentata de o galerie larg meandrata si inalta, strabatuta in intregime de un curs de apa care apare din sifonul terminal si care formeaza pe traseul sau trei cascade mai importante precedate de lacuri adanci, primul dintre acestea aflandu-se chiar la intrare.

Galeriile sunt in general inalte,  pe alocuri bogat concretionale si intrerupte uneori de aglomerari de blocuri prabusite. Aceasta retea  cu aspect dendritic constituie rezultatul faptului ca Pestera cu Apa de la Bulz concentreaza paraiele captate in nu mai putin de cinci pierderi de apa din depresiunea carstica de la Ponoare, aflata pe platoul care flancheaza spre sud Valea Iadului.

Pestera este greu accesibila si nu poate fi parcursa pe tronsonul dintre intrare si sifonul II decat daca se dispune de barca de cauciuc si materiale de escalada. O amenajare provizorie, efectuata in cadrul lucrarilor din complexul hidroenergetic Iad-Dragan, inlesneste insa vizitarea pe primii 250 m de galerie, singurii recomandati turistilor. De altfel, in zona Bulz urmeaza sa se formeze un lac de agrement, asa incat pestera poate deveni un important obiectiv turistic.

Pestera cu Apa din Remeti

pestera-remeti

Aflata la doar cca 50 m de pensiunea Carpathia Pestera cu Apa din Remeti care mai este cunoscuta si sub numele de Pestera cu Apa de sub Peretele Cornului sau Pestera cu Apa din Dealul Cornilor sau pestera cu Vitelul de aur. Lungime totala a pesterii, este de 250 m, si se compune dintr-o galerie ingusta, usor meandrata, care urmareste in cea mai mare parte a sa o diaclaza directoare. Din acest motiv mai ales in prima jumatate a cavitatii, bolta se ridica frecvent la 20-30 m inaltime si este intrerupta de numeroase hornuri. In prima parte a pesterii la numai 40 de m regasiti formatiunea Vitelu de aur care de fapt este zona de bauxita erodata diferit fata de calcarul ce predomina si care a nascut o forma ce seamana foarte bine cu un vitel rosu care paste. Tot aici, suspendate la vreo 5 m in peretele drept, cateva mici coridoare schiteaza un nivel superior, fosil.

Acest prim sector al pesterii este sec; in schimb, cea de a doua jumatate a galeriei este parcursa de un parau subteran care apare dintr-un sifon impenetrabil si care primeste pe dreapta un scurt afluent. Originea acestui parau corespunde pierderilor in pat care se produc in Valea Rea (afluent de stanga al Vaii Iadului) la mai putin de 500 m in linie aeriana de Pestera de la Fata Apei. Cursul de apa din galeria principala dispare dupa un parcurs de aproximativ 100 m printr-un sorb, in vecinatatea caruia se deschide un diverticol descendent, aproape un put ce functiona inca in momentul primei explorari ca punct de captare a pinului subteran. Astazi insa, apele reapar la zi printr-o resurgenta aflata in insasi albia Vaii Iadului. Concretiunile sunt slab dezvoltate, rezumandu-se la cateva scurgeri parietale.

Echipamentul necesar unei vizite subterane obisnuite trebuie completat cu cizme de cauciuc pentru a se putea parcurge sectorul activ, unde nivelul apei nu creste la viituri decat in mod exceptional.

Pestera cu cristale Farcu.

Peştera de cristale Farcu din comuna bihoreană Roşia a fost deschisă publicului larg. Aceasta a fost de curând amenajată cu bani de la ONU.

Peştera Farcu (Munţii Pădurea Craiului) este unică în România datorită formaţiunilor de cristale ce se regăsesc în interiorul ei. În prezent, se poate vizita doar o treime din peşteră, urmând ca pe viitor să fie deschise şi alte galerii ale acesteia.

Peştera de cristale Farcu are o lungime de 250 de metri. Aici pot fi văzute libelule din cristale transparente şi cristalite crescute ca formaţiuni de corali. Cristalele care se întâlnesc cresc în toate direcţiile, precum firele de păr.

Descoperită în anul 1987 de către un miner, în timpul lucrărilor la o galerie, peştera cu cristale de calcit, albe, strălucitoare, a fost vandalizată de-a lungul timpului, în perioada de exploatare masivă a bauxitei. Astăzi face parte din situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului.  Reabilitarea peşterii a costat 70.000 de euro, bani proveniţi de la ONU.

Odata cuamenajarea peşterii, turiştii vor putea admira minunatele cristale, chiar şi de un metru lungime, vor putea vizita un muzeu minier, o sală de concert şi o rezervaţie naturală. Traseul în peşteră se va face cu un trenuleţ electric, iar ieşirea, cu liftul pe o dolină.

În următorii ani va fi amenajată o tiroliană cu care turiştii se vor plimba prin peşteră şi vor putea fotografia formaţiunile fără să le atingă.

Stana de Vale

Stana de vale

Este una dintre cele mai mirifice statiuni de odihna si tratament din tara. Situata la 30 de km de Pensiunea Carpathia daca se alege traseul pe drubul forestier Lesu-Coada Lacului, la o altitudine de 1100 m in Muntii Apuseni (Vladeasa), Stana de Vale este un cadru natural extrem de pitoresc. Impreuna cu originalitatea artei populare, folclorul, si maretele vestigii ale trecutului, sunt ispite vii, invitatii irezistibile la drumetii ce ofera mari satisfactii pe langa calirea fortelor fizice. Daca dorul te poarta prin Muntii Apuseni mult timp iti vor starui in minte ca o mreaja din care nu scapi usor si trebuie sa mai revii pentru ca a mai ramas ceva neexplorat, Varful Poieni, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, Valul Miresei, Saritoarea Iedutului, centrul folcloric Budureasa (renumit datorita lazilor de zestre), Pestera Meziad, Pestera Ursilor, Pestera Onceasa, Pestera Alunului, Pestera Ferice, Pastravaria Stana de Vale si multe alte trasee turistice care incanta privirea si invioreaza spiritul oricarui om.

Binenteles in apropierea statiunii dar si  in timp ce faceti traseele din jurul statiunii beneficiati  de principalii factori de tratament caracteristici care atrag mii de turisti anual. Apele oligominerale si feruginoase, bioclimatul tonic, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatia solara intensa si ionizarea crescuta a aerului. Tratamentele pentru care opteaza persoanele care ajung la Stana de Vale sunt pentru afectiunile endocrine, nevroza astenica si afectiunile cailor respiratorii. Printre cele mai solicitate tratamente locale se numara fitoterapia (baile cu plante), electroterapia, masajul, sauna si gimnastica medicala. Efecte dovedite in timp au fost observate in cazul hipotiroidiei benigne si in cazul bolii Basedow, in stadiile I si II.

Parcul Natural Apuseni

Parc National Apuseni

Parcul Natural Apuseni a fost infiintat in 2004, si se intinde pe o suprafata de 75.784 ha. Limita parcului trece prin varfurile Magura Fericii, Poienii, Bohodei, Fantana Rece, Carligatele, Coasta Braiesei, Britei, Micau, Nimaiasa, Varfurasu, Dealul Paltinisului, Piatra Graitoare, Iconii, Cuciulata, barajul lacului de acumulare Fantanele, varfurile Pietroasa, Dobrus, Stanii, Pasul Vartop, Brusturi, Magurii, Plopilor si Dealul Blidaru. In interiorul parcului sunt zone de conservare speciala, cum ar fi Bulz, Poiana Florilor, zona Pesterii Ursilor, Poiana Ponor, Platoul Carstic Padis – Depresiunea Varasoia – Poiana Ponor, etc.

Pentru protectia parcului administratia lucreaza cu 13 rangeri, sunt delimitate zonele de campare, au fost amplasate panouri de informare. Au fost identificate habitatele plantelor si animalelor ocrotite. Zona Crisului Pietros-Valea Boghii a fost repopulata cu capre negre, care pot fi vazute si in Groapa Ruginoasa, Cetatile Ponorului si Scarita.

Intre anii 1970-1980, a fost repopulat cocosul de munte, amenintat din cauza vanatorii abuzive. Dupa aprecierea specialistilor pe teritoriul parcului traiesc un numar de  26 lupi, 12 rasi si 21 ursi. Zonele carstice reprezinta atractia parcului Apuseni.  Specialistii de la parc si cluburile speologice fac eforturi pentru protejarea lor. Multe au fost inchise, sau sunt protejate natural. Accesul in cele mai frumoase pesteri este conditionat de aprobari ale Academiei Romane. Inainte de a intra in pestera sa nu uitam, cavitatile reprezinta averea muntilor apuseni, si stalagmita creste in 20 de ani doar 1 cm! Numarul vizitatorilor este foarte mare in fiecare an, atat vara cat si iarna.

Cheile Bratcutei

Cheile Bratcutei sunt situate in lungul cursului inferior al vaii cu acelasi nume, intre confluenta cu Valea Rusului si comuna Bratca. Sapate in calcare si dolomite triasice pana la confluenta cu Valea Seaca si in calcare jurasice, in rest, Cheile Bratcutei au o lungime de 4,4 km si sunt drenate de un curs de apa cu caracter permanent.

Pana la confluenta cu Valea Rusului, Bratcuta curge intr-o vale adanca, larg deschisa, cu versanti partial impaduriti. La intrarea in formatiunile calcaroase, primeste, din dreapta, apele temporare ale Izbucului de pe Travertin, iar apoi pe cele permanente din Izbucul Damisenilor, situat la baza versantului stang, prin care se dreneaza apele captate in subteran in Depresiunea de la Damis.

 Importanta pentru turisti o reprezinta traseele turistice care in zona sunt bine marcate.

Piatra Bulzului (Valea Iadului) – Pestera Meziad – Satul Meziad – Triunghi albastru. 4 – 5 ore-14 km.Este drum de acces la Pestera Meziad. Drum usor prin padure accesibil vara si iarna. De la halta CFR Stana de Vale (de pe linia Cluj-Oradea) mergem 20 km pe Valea Iadului, in lungul liniei ferate forestiere, pana la Piatra Bulzului, unde incepe marcajul.
Urcam o vale,valea Valcei, afluent pe stanga al vaii Iadului, cca 500 m, apoi pe serpentina pana la cumpana apelor. De aici coboram continuu, trecand pe langa pestera Meziad (384 m) pana in comuna Meziad.

Circuitul Saritorii Iedutului- Punct albastru-6 ore- 15 km
Traseu pentru vizitarea Saritorii Iedutului. Drum usor. Accesibil vara si iarna.
De la cabana Stana de Vale (1102 m) marcajul ne conduce pe soseaua spre Beius, trecand prin saua Baitei (1198 m). La dreapta, in afara drumului, se gaseste tubaria de la Baita. Continuam pe sosea cca. 20 min. (priveliste larga spre depresiunea Beius), apoi spre dreapta, pe o poteca pe care coboram aproape continuu, pana in fata cascadei “Saritoarea Iedutului”.
De aici dupã 10 min. ajungem in valea Iadului (820 m), pe care o urmam spre dreapta, pe drum asfaltat si dupa 3,5-4 km ajungem in Stana de Vale sau daca o luam in stanga coboram pe drumul judetean care leaga Stana de Vale de E60, ajungem in localitatea Bucea.

Drumuri de acces spre cabana Lesu :
Drumul pe firul vaii Iadului (Bucea-Stana de Vale – 53km) este asfaltat pana la cabana Lesu (26km) si se desprinde din E60 din localitatea Bucea. Dupa numai 1km, langa Crisul Repede, se afla popasul turistic Bulz cu casute si loc de parcare. Dupa inca 3km, la dreapta, o bifurcatie a soselei duce peste un pod de beton spre halta CFR Stana de Vale si mai departe (neasfaltat) spre Bratca.
Curand incep sa apara versanti abrupti, calcarosi, si drumul urca usor pana la un mic baraj de retentie a apei dupa care intram in comuna Bulz. Drumul traverseaza satele Munteni si Remeti (de unde se desprinde drumul asfaltat spre Lacul Dragan -17km), dupa care strabate una dintre cele mai pitoresti zone ale vaii Iadului. La 6 km de la Remeti, drumul se bifurca, ramura din dreapta (neasfaltata) traverseaza valea si intra pe Valea Lesului iar ramura din stanga urca la Cabana Lesu (alt.600m).

Motel Lesu – Valea Iadului – statiunea Stana de Vale.
Marcat cu banda rosie.(27km)

Traseul Cabana Lesu – Stana de Vale e accesibil cu masina. Dupa aproximativ 5km de la cabana Lesu, drumul traverseaza paraul Valea Lupului (canton forestier) terminat cu un fel de fiord la varsarea sa in lac.
Dupa inca 5km iesim intr-o larga depresiune unde s-a dezvoltat satul de vacanta Coada Lacului. Din drumul principal se desprind in zona trei ramificatii, doua spre stanga, pe valea Gugii si respectiv pe valea Runcului si o ramificatie spre dreapta, ce traverseaza Valea Iadului pe un pod de lemn ce s-a degradat, si urca pe un mic afluent, Valea cu Cale.
Drumul spre Stana de Vale parcurge valea din ce in ce mai ingusta a Iadului, trece pe langa o cocheta pensiune si patrunde in cheile inguste, strecurandu-se printre stanci, de-a lungul vaii care creeaza repezisuri si cascade. Cea mai frumoasa este cascada Iadolina, situata sub nivelul soselei pe partea stanga a drumului, la aproximativ 6km de la coada lacului. Ceva mai sus, tot din stanga apare din versant o alta cascada numita Valul Miresei. La nici o suta de metri in amonte de Cascada Valul Miresei, marcajul punct albastru ce vine de la Stana de Vale paraseste drumul si urca abrupt versantul stang pana la Cascada Saritoarea Iedutului (15-20min). In continuare drumul trece pe langa cantonul forestier Murgasu si dupa inca 2km ajungem la un mic lac de baraj urmat de intersectia cu drumul ce vine de pe valea Carligatele (unde e un indicator spre Cabana Patru Brazi). Dupa inca 3km intersectam drumul asfaltat Beius – Budureasa – Stana de Vale si coborand usor spre stanga cca.300m, ajungem la partia de schi si casutele apartinand de statiunea Stana de Vale1100m) .

Cabana Lesu- Vf. Stana de Vale. Piatra Calului – Stana de Vale.
Pentru cei ce au vazut deja Valea Iadului, traseul ce urmeaza culmile din versantul drept al vaii ofera panorame largi asupra crestei estice a Vladesei, a Vf. Buteasa si Stanisoarei si asupra culmilor din jurul Stanei de Vale (Vf.Poieni, Bohodei). Traseul (aprox.20km) marcat cu triunghi albastru porneste de langa cabana Lesu si urca pana la 1339m la Vf. Stana de Izvor, de unde urmeaza un platou presarat cu muncei, si dupa usoare urcusuri si coborasuri prin poieni largi si pe langa stane (cel mai inalt punct atins -1463m -Vf. Piatra Calului), ajunge in Poiana Muncei, de unde coboara in Stana de Vale. In acest traseu se poate ajunge si urmand potecile nemarcate ce urca de pe Valea Gugii -de la coada lacului Lesu sau de pe Valea Lupului.
Trasee pitoresti nemarcate se pot face si pe culmile ce separa Valea Iadului de Valea Draganului, pe vaile ce se desprind din V. Iadului: V. Salatruc, V. Izvorului, V. Bisericii.