Traseul galben – 14 km; +450m diferență de nivel 

Traseul pleacă de la Pensiunea Carpathia și părăsește asfaltul după aproximativ 1,5 km, urcând ușor în Valea Lungii. Urmând marcajele, poteca pietroasă începe să urce accentuat, traversând de două ori micul pârâu și ajunge într-o poiană frumoasă, care oferă o priveliște minunată asupra văii întinse sub noi. Din poiană, traseul continuă urcarea susținută prin pădure și aproximativ la jumătatea lui ajunge la antena de telecomunicații (GSM), de unde pe timp frumos se poate vedea atât vârful Vlădeasa cât în depărtare și vârfurile Butesei. 

De aici traseul coboară spre Valea Daica. În timp ce coborâm din șa, pe partea dreaptă putem vedea Valea Brătcuței, coborârea continuându-se față-n față cu traseul verde. Traseul abrupt se termină într-o vale lină și ne duce din nou pe asfalt, unde ne despart doar 1,5 km de destinație.

Traseul pleacă de la Pensiunea Carpathia și urcă prin Valea Daica 5 km, după care coboară în Valea Brătcuței. La capătul pantei facem dreapta și continuăm drumul cu o urcare lentă. La capătul văii o luăm ușor spre stânga și urcăm abrupt în zona împădurită. Ajungând într-o poiană, urmăm spre dreapta drumul de pământ care ajunge din nou într-o zonă împădurită, unde începem cea mai abruptă urcare. Ajungând în vârf facem ușor dreapta și coborâm din nou către Valea Daica, de unde coborâm înapoi către drumul asfaltat în același loc. De aici ne despart 1,5 km de destinație.
 

Traseul pornește de la Pensiunea Carpathia și după scurta parte asfaltată face dreapta către Valea Izvorul. Traseul urcă printr-un canion stâncos și ajunge la o parte mai lină. De aici traseul șerpuiește lângă pârâu, iar în capătul văii, unde drumul se bifurcă, noi ținem spre stânga cu o urcare susținută. Zona ne oferă o priveliște minunată spre dealurile și munții învecinați.

La punctul cel mai înalt al primei părți, virăm spre stânga ocolind o stână, și ne continuăm drumul cu o ușoară coborâre. Traseul este vălurit până la granița județului, având diferite diferențe de nivel. Aici traversăm drumul asfaltat și ținând direcția de sosire, după o urcare scurtă, ne alăturăm traseului turistic marcat cu punct-albastru și dungă-roșie. Pe drum trecem pe lângă un punct de belvedere, de unde vom avea o priveliște minunată către Cheile Remeți și către vârful Vlădeasa din spatele nostru. Părăsim traseul turistic marcat făcând stânga înainte de o curbă, către o stână și o cabană.

De aici traseul urcă ușor încă 1 km, după care urmează o coborâre destul de tehnică și abruptă pe un drum forestier părăsit. Ajungând în vale facem stânga și alergăm mai departe pe o pantă lină. La capătul văii, lângă clădirea companiei de apă facem dreapta și ajungem în satul Remeți pe asfalt. Făcând dreapta în centrul satului, ajungem la destinație după 2 km.

Traseul roșu – 36 km; +1400 m diferență de nivel

Traseul pleacă de la Pensiunea Carpathia și după o scurtă parte asfaltată face dreapta către Valea Izvorul. Traseul urcă printr-un canion stâncos și ajunge la o porțiune mai lină. De aici traseul șerpuiește pe lângă pârâu, iar la capătul văii, unde drumul se bifurcă, face dreapta și începe să urce susținut. Ajungând pe creastă, ajungem pe traseul turistic marcat cu dungă-albastră, pe care ne continuăm drumul. La 13 km de la plecare traseul începe să coboare spre dreapta și ne duce la coada lacului Leșu.

De aici, după o porțiune scurtă asfaltată de 500 m virăm spre dreapta și începem urcarea abruptă pe partea opusă a văii. Traseul  continuă pe traseul turistic marcat cu triunghi-albastru, iar după un viraj strâns spre dreapta trece pe traseul turistic marcat cu triunghi-roșu, urmându-l pe acesta până aproape de destinație. După o urcare foarte abruptă, cu o mică deviere, merită să facem o oprire de cîteva minute la Piatra Bulzului, de unde putem vedea lacul și vârfurile din vecinătate. Traseul continuă înconjurând efectiv lacul și după a coborâre îndelungată, după defileul pârâului Leșu, ajunge înapoi la traseul de alergare, de unde mai avem 3 km până la destinație.

Lesi-to

Barajul Lesu

A Carpathia Panzio-tol 3 km-re helyezkedik el a 9 km hosszu Lesi-to. A Jad folyo volgyeben egy volgyzaro gat epitesevel alakitottak ki. Az E60-as uttol mindossze 20 kilometerre van a Lesi vizgyujto to, amely 1973 ota gyujti ossze a volgy vizeit. Terulete 148 hektar es a gatat 28,3 millio m³ viz megtartasara terveztek. Ez a viz uzemelteti ugyanis a negy evvel kesobb 1977-ben atadott vizieromuvet. A to vegenek (Coada Lacului) csodaszep resze egyre kedveltebb epitkezesi terulet lett. Nyaranta sokan vikendeznek, pecaznak, esetleg strandolnak.

Dragan to

A Dragan vizgyuto 14 kilometerre talalhato a Carpathia Panziotol. A betonbol keszult ivelt gatat 1987-ben fejeztek be. 120 meter magas, a tetejenek hossza pedig 424 m. A to megfelelo idojarasi viszonyok mellett 292 hektaron terul el es 292 millio kobmeter viz tarolasara kepes. Vizet elektromos aram termelesere es ontozesre hasznaljak. Termeszetesen nem elhanyagolhato az sem, hogy atadasa ota a volgyben megszunt az arvizveszely. A to parjan levo erdeszut Remecnel eri el a Jad volgyet, ahonnan folytathato az ut Biharfured fele…. es termeszetesen a turautak szerelmeseinek, innen nyitott az ut a Bihar-Vlegyasza iran.

A Jad-patak vizesesei:

a Laja-esesek es Jadolina kozvetlenul a Biharfuredrol Kiralyhago fele vezeto kovezett ut (Jad-volgye) menten helyezkednek el. A Jad a Csodaforrasbol valo eredese utan kanyargos uton, meszkosziklakkal ovezett valtozatos terepen igyekszik a Sebes-Korosbe. Volgyebe keskeny, kovezett ut vezet, ahol ovatosan autoval is lehet haladni, de biciklis turistak is meg szoktak vele kuzdeni. A Jad a Kiralyhago kornyeken omlik a Sebes-Korosbe. Feluton hatalmas viztarozot, a Lesi tarozot epitettek meg.

 

Csodaforras

Izvorul Minunilor

A hegyseg turisztikai kozpontjai Biharfured (Stina de Vale) es Padis (Padis). Biharfured idealis helyzetu klimatikus gyogyhely, tengerszint feletti magassaga 1102 meter. Az 1400-1600 meteres hegyekkel korulvett telep ozondus levegoje, elokelo csendje, a napsugarzas biztos gyogyulast nyujt verszegenyeknek, tudob
etegeknek, idegi kimerultsegben szenvedoknek, de foleg Basedow-korosoknak. Koroskorul rengeteg fenyves veszi korul, egy szelcsendes volgykatlanban epult. Regota es messze foldon ismert volt az itteni 5,5 C0-os Csodaforras (Izvorul Minunilor), melynek a furdo letrejottet koszonheti.

Bihar-hegyseg

Stana de vale

A legszebb es leginkabb vadregenyes hely a Bihari-hegyekben a fenyoerdoktol koszoruzott Padis fennsik karsztvidek. A szamtalan latnivalo kozul a legfontosabbak: Csodavar, Szamos-bazar, Eszkimo jegbarlang, Mocok temploma, Galbena-szurdok. Utkozben meglatogathatjuk a csodalatos szepsegu Medve barlangot is. Ez a tajegyseg kb. 150 km tavolsagra van Bekes megyetol, es a Sarkad-Nagyszalonta-Belenyes-Boga volgye utvonalon kozelitheto meg szemelygepkocsival. A Bihar-hegyseg egy masik kozkedvelt kirandulo- es turahelye
Biharfured, amely hasonlo tavolsagra esik Bekes megyetol, mint a Padis-fennsik. A fobb latnivalok Biharfured kornyeken: Csodaforras, a Nagyhavas es kornyeke, Ordogmalom-vizeses, Nagy Phaeton-vizeses, Jad-volgye.

A Bihar-hegyseg deli reszen talalhato az Aranyos-volgye, amely az un. Mocvidek kozpontja. Itt talaljuk a Rozsda-szakadekot, a Vercsorog-vizesest, a Szkerisorai-jegbarlangot es a telen sokak altal latogatott aranyosi sipalyat. Az Aranyos volgyenek keleti reszen talalhato Belavara, amely nem ember alkotta epitmeny, hanem sziklatoronyos es sziklaomlasos kepzodmeny. Rendkivul latvanyos vizesesek talalhatok a Fekete-Koros forrasvideken Biharmezon, amelyek tavasszal, a hoolvadas idejen a legszebbek.

Kiralyerdo-hegyseg

A hegyseg legismertebb latnivaloja a Revi- es a Sonkolyosi-szoros. Akar egynapos kirandulasok megszervezesere is alkalmas ez a terulet. A Revi-szorosban meglatogathatjuk a Zichy-barlangot es turazhatunk a sziklaszoros turistajelzesekkel ellatott osvenyein. Reven nehany, ma is mukodo fazekasmuhely is talalhato. A Sonkolyosi-szoros szinten latvanyos hely, es a Nagy Magyar-barlangban erdekes kiallitast tekinthetunk meg az osember hasznalati eszkozeibol. Itt talalhato Europa egyik leghosszabb barlangja, a Szelek barlangja is. A Kiralyerdo-hegysegben, Belenyes felol kozelithetjuk meg a mezgedi (meziadi)-cseppkobarlangot. Utkozben erdemes megallni Magyarremeten, ahol freskokkal diszitett Arpad-kori templomot lathatunk.

Nyugati Szigethegyseg termeszetvedelmi terulet

A Nyugati Szigethegyseg 2004-ben alakult 75.784 hektaron, hatarvonala a kovetkezo csucsokat erinti: Magura Fericii, Poienii, Bohodei, Fantana Rece, Carligatele, Coasta Braiesei, Britei, Micau, Nimaiasa, Varfurasu, Dealul Paltinisului, Piatra Graitoare, Iconii, Cuciulata, Belesi to volgyzaro gatja, valamint a Pietroasa, Dobrus, Stanii, Pasul Vartop, Brusturi, Magurii, Plopilor es Dealu Blidaru csucsok.

A termeszetvedelmi terulet belsejeben kulonlegesen vedett teruletek is vannak, mint peldaul Bulz, Flora ret, a Medve barlang kornyeke, Ponor mezo, Padisi fennsik-Vereshegyalja-Ponor ret, stb.A termeszetvedelmi terulet vezetosege a terulet vedelmevel 13 ort bizott meg, kijelolte a satorozasra alkalmas teruleteket, tajekoztatasi tablakat szerelt fel. Azonositottak bizonyos vedett allatfajok es novenyfajtak elettereit. A Koves Koros es Boga volgyet benepesitettek zergevel, es jo hir, mar a Rozsdas szakadekban, a Csodavar es Szkarica kornyeken is lattak peldanyait. 1970-1980 kozott telepitettek ide a fajdkakast, amelynek szamat megtizedeltek a felelotlen vadaszok. A szakemberek szerint a park teruleten 26 farkas, 12 hiuz es 21 medve el.

A Nyugati Szigethegyseg vonzerejet karsztvideke jelenti. A park szakemberei es a barlangasz-klubok hatalmas erofesziteseket tesznek a barlangok vedelmere. Sokat bezartak, vagy a termeszet vedi oket. A legszebb barlangokba csupan a Roman Akademia jovahagyasaval lehet bejutni! Mielott belepnenk egy barlangba, ne feledjuk, egy cseppko 20 ev alatt no egyetlen centimeternyit!

A Csodavar (Cetatile ponorului ) – Padis (bihar-hegyseg)

Parc National Apuseni

“Europa leglatvanyosabb karsztjelensege”, tulajdonkeppen nem mas, mint egy hatalmas, 3 reszbol allo 150 meteres sziklafalakkal korbevett katlan (sziklagodor), amely a barlangok tetejenek (tobrok) beszakadasa reven jott letre.

A Glavoi rettol alig. felora alatt elerheto tersege. A Csodavarban jelennek meg a padisi forrasok vizei, hogy rovid barlangi szakasz utan ismet a fold melyen haladjanak tovabb a Galbina fele. A katlanba valo lejutas korabban letrak segitsegevel tortent, 2002 nyaran a balesetveszelyes letrakat kidobtak es a sziklaba rogzitett fogodzkodok segitsegevel kell ovatosan leereszkedni. Mindig is izgalmas terep. Hatalmas sziklak kozott, esos idoszakban egy vad es hangosan lezudulo patak (a Var-patak) morajlo hangja mellett kozelithetjuk meg a Nagy-Portalet azaz az I-es dolina hatalmas, kozel 80 meter magas barlangi fobejaratat (Padis egyik jelkepet). Esos idoben bajos az ide valo bejutas, de szarazabb idoszakokban sem gyerekjatek. A vizes barlangi turat kedvelok itt kalandos uton tudnak atjutnia 3-as dolinaba, a Kulso varudvarba (ekkor az Alvilagban oriasi sziklakon, lampankkal megvilagitva haladunk a fold alatti barlangpatak medreben. Elemlampa szukseges. E kulon program csak edzett turistaknak ajanlhato!).

A Galbina szoros/kokoz/szurdok (Galbinaria) (Cheile galbinei) Czaran 1901-ben epitette ki a Galbina-korutat. A videk legnagyszerubb, legvadabb es persze legveszelyesebb resze. A Padis fennsik buvopatakjai a Csodavar erintesevel itt a Galbina-Izbukban (Galbina-kitores) tornek ismet a felszinre, hogy aztan a vad szoroson keresztul vizesesekben haladjon tovabb a felelmetes ereju ar. A szorost ovezo sziklafal magassaga tobb mint 100 meter, a szorosban valo kozlekedes rendkivuli ovatossagot igenyel: a turistanak minden ugyesseget ossze kell szednie, hogy a Czaran altal robbantott szedito, labnyomnyi sziklaosvenyeken ”A Pokol-tornacan” haladni tudjon. A kritikus reszeken lancos kapaszkodok segitik a “biztosabb” haladast. A Galbina kitorestol nem messze van a Hotel Galbina, azaz az epitomunkak soran maga Czaran altal is lakott barlang. A szoros elso szakaszanak vegen egy barlangban tunik el viz, utjat ovatosan kovethetjuk az igen meredek es csuszos lejaron. A barlangban minden lepest ketszer meggondolva haladunk, senki se beszel, mindenki sajat lepeseit fontolgatja. A barlang vegenel meg egy kritikus resz talalhato, amikor is egy drotkotel foszlott sodronyat kell megmarkolni es kijutunk a biztosnak tuno, barlangon kivuli teruletre, par meternyire tolunk nagy robajjal zudul le a barlangbol kiszabadulo viz.